biscu

Am chef de ducă. Nu îmi priește orașul pe vremea asta superbă. Am avut și o săpămână ciudățică și abia aștept sa fug la Predeal, să admir priveliștea din balconul camerei mele favorite de la Cioplea Belvedere. Sâmbătă aș vrea să mă plimb, sa învăț chestii legate de subiectul foto (Doamne ferește să mă prindă și pe mine microbu’, dar recunosc că e interesant).  Poate ajung în Brașov (tare mult îmi lipsește) și poate beau o cafea cu draga mea prietenă la Bran, căci unde poate fi mai bună cafeaua pt 2 domiciliate in București dacă nu la munte.

Vreau să uit de oraș și de tot ce e legat de el.  Iau cu mine doar ce și pe cine îmi e mai drag mie.

l.e. Măgă  – pregătirea pls !!!

românii strică tot. dar strică cu simț de răspundere, nu se încurcă.
Aveam o cafenea preferata, un loc în care am mers ani buni. Era specială datorită mobilierului mai puțin convențional (cel putin la vremea aceea) și personalului, care te făcea să te simți ca la tine în sufragerie. Muzică chillout, mai un jazz, dar nimic gălăgios și intruziv. O chestiune fff mișto era faptul că vara pe micuța peluza din fața localului erau înșirate tot felul de covorașe, pernuțe și măsuțe dedicate acestui tip de servire. Murătură, cățelul localului era una din piesele de rezistență și nimeni nu se necăjea cand din greșeală mai călca pe cate o chițăitoare a lui Mură și îți stătea inima’n loc preț de câteva secunde. Oamenii care veneau acolo era o micuță comunitate inedită, nu vedeai posete Hermes, jeepuri albe și curele D&G cu multe multe ștrasuri. Era locul în care puteai citi într-o duminică dimineața în liniște, puteai sta la confesiuni cu prietenele cele mai bune sau puteai face o chermeză cu toata gașca, dar fară să te deranjeze nimeni.
Între timp locul s-a ales cu un set de proprietari noi(băieți cu cefe late). În meniu a apărut instant ceafa de porc, au răsărit jeepurile albe și mașinile “cu numere de germania” în parcare, personalul a fost înlocuit cu niște superfete de cartier cu cercei din  imenși (de aur logic) care își expun cu nonșalanță șunculițele din pantalonii cu talie mult prea joasă pt silueta lor.  Nu ne mai plăcea locul, ca atare am tot mers prin alte cafenele, dar trăgeam mari speranțe cu terasa. Ne era dor să lenevim pe pernuțele despre care am povestit. Ei bine azi venind spre birou, surpriză: trec prin fața localului și ce să vezi? pe micuța peluză strălucea în razele soarelui un “mobilier peroni” de super plastic și ultra prost gust. așa că a murit și speranța legat de subiectul Planter’s Caffe.

pt moment mă rezum la Cafe Des Beaux Arts și aștept propuneri cu locuri interesante.

Consider că în relația client – furnizor lucrul cel mai greu de dobândit este loialitatea pe viață. Acea loialitate oarbă care determină clientul să nu schimbe furnizorul la primul chixs, sau dacă pe piata avem un nou intrat cu prețuri de dumping. e acea “relație serioasă” dintre cei doi.

loialitatea pe viață este compusă din 3 elemente: afinitate, satisfacție și implicare. Citeste mai multe »

 Doru Panaitescu - my digital daddy-  mai are o invitație de dat pt cursul său de publicitate online. Cine  este interesat, să urmeze instrucțiunile specificate de dânsul în articolul de pe blogul sau personal sau cititi mai jos cu atentie.

Și da, îl recomand din tot sufletul pe Doru pentru că am fost la toate cursurile lui și pot să vă spun că este unul dintre cei mai buni traineri pe care i-am văzut. Este extrem de dinamic, pasionat de ceea ce face și încearcă să ne împartașească si nouă,  un om de marketing cum rar mi-a fost dat sa vad în acest sector în România, un pedagog f bun și cu multă răbdare.   Citeste mai multe »

Loialitatea clientului este o componentă fundamentală a oricarui business. Loialitatea față de brand, față de un produs sau serviciu dezvoltat sub acel brand. Evident că îi putem găsi o mie de definții și o putem întâlni în mii de tipuri și variațiuni. Mai jos voi enunța doar o parte din tipurile de loialitate, tipuri pe care personal le consider fundamentale:

loialitatea de bonus- clientul primește un avantaj cuantificabil în bani, un bonus, sau o recompensă pt a rămâne fidel respectivului brand. Este ok dar numai dacă este componentă a unui program de fidelizare amplu. Daca acel bonus  nu este perceput ca o recompensă pentru că a interacționat în mod repetat cu brandul vostru ci va fi un simplu cadou, riscul de a nu fi perceput ca o rasplată ci doar ca grafiticare este foarte mare, iar scopul furnizorului nu este atins.

loialitatea de inerție – există sau este creat un obstacol care face ca unui client sa îi fie greu și incomod să solicite sau să facă  schimbare a furnizorului.

Pentru aceste două tipuri de loialitate puteți găsi cele mai simple exemple în sectorul telefoniei mobile. Fiecare furnizor oferă bonusuri clienților săi, dar aceste bonusuri sunt valabile de cele mai multe ori în interiorul retelei respective. Fiind oferite ori pentru că sunteți client vechi, bun platnic sau un client important din punct de vedere financiar, iată deci ca avem o loialitate de bonus. Dar dacă ne uitam pe contracte și luăm în calcul și taxele de reziliere ale contractelor si adăugăm și pierderea unor beneficii, vom simti ca rămânem clienții acestui furnizor doar din interție, ci nu neapărat pentru că suntem mulțumiți de el. De câte ori nu ne bodogănim operatorul oricare ar fi el și spunem “lasă că mă mut eu in rețeaua Y”, dar totuși nu o facem pentru că nu ne este comod. alergatură, acte – haos mai ales în cazul clientului persoană juridică, contracte, taxă de reziliere. Toate aceste obstacole ne descurajează de cele mai multe ori și își ating scopul destul de bine, păstrându-ne în lista de clienți.

loialitatea de comoditate – sau de obisnuință – omul nu se preocupă să își găsească altă alternativă. Consumatorul și-a creat un obicei, o rutină, dar nu trebuie să se permită ca aceasta să ajungă la suficiență.

loialitatea de monopol – este un tip din ce în ce mai rar întâlnit (vezi furnizorii de apa, energie etc)

loialitatea de preț - mulți clienți devin fideli furnizorului cu cel mai mici prețuri, cât timp acesta reușește să păstreze cel mai scăzut nivel. Există însă pericolul ca oricând sa apara pe piață un concurent pe zona prețului, astfel loialitatea de preț este extrem de periculoasă si volatilă.

loilaitatea  “în pas cu moda” – sau trend loyalty – are un caracter efemer, dat de durata de viață a trendului în care se înscrie produsul respectiv. Consumatorul este un fan al trendului, dar nu neaparat și un fan al brandului. Ca atare, consumatorul va migra către un alt furnizor în funcție de tendițe.

loialitatea pe viață – apare atunci când Citeste mai multe »