Category Archives: viața bate filmul
ne amintim ca suntem doar oameni
Asa imi vine cateodata sa ma duc si sa nu ma mai intorc….
Nu de putine ori in viata rezolvam chestiile cu maturitate, insa uneori parca prea toate se pun impotriva noastra. Si astea sunt momentele cand efectiv iti vine sa pleci si sa nu ma mai intorci. Si nu pentru ca te-ai teme sa dai piept cu relitatea, ci pt ca sunt cazuri cand esti totalmente neputincios.
Si atunci iti vine sa mori. Nu cred ca e un sentiment mai neplacut decat cel pe care il ai cand iti doresti din tot sufletul sa faci ceva, esti dispus sa dai oricat, insa nu este suficient. Cand esti la mana sortii e de 2 bani juma feelingul.
Suntem oameni, suntem supusi greselilor si din pacate nici nu suntem supermani, zane bune si vrajitoare calare pe vaj-hatz, sa miscam din nas si sa facem lucrurile sa se intample. Uneori reusim sa facem mici miracole, insa de cele mai multe ori suntem dureros de limitati.
model feminin: Mussarat Misbah
Este femeia care a pus bazele Depilex Smileagain Foundation în 2003. Ce este Depilex? Un lanț de saloane de înfrumusețare. Ok, veți spune nimic interesant până aici.
Ceea ce face aparte Depilex este personalul: în general personalul este format în mare parte de femei care au cazut victime ale înfioratoarelor atacuri cu acid, kerosen sau ulei încins. Se știe că aceste metode sunt practicate în zona musulmana și hindusă ca un fel de pedepsire sau răzbunare asupra femeilor. Aceste acte crunte au la bază motive greu de înțeles pt occident, cum ar fi refuzul une unei femei exprimat în legatură cu ieșirea alături de un pretendent, chiar daca nici familia fetei nu permite, gelozia, suspiciunea de infidelitate, obsesia, sau căutarea unui motiv pt a genera separația soților, pt ca soțul să se poată recăsători ulterior. Femeile sunt mutilate fără suflet, de cele mai multe ori ajungând în depresii ireversibile. Practic sunt niște ființe distruse.
În această lume greu de înțeles pt noi o femeie a avut curajul sa lupte pt cauza ascestor ființe nenorocite pe viață: Mussarat Misbah a decis să le ofere în primul rând un loc de muncă, iar din banii câștigați astfel, femeile își pot plăti operațiile reparatorii, terapia, dar mai ales lupta pt reintegrarea în societate.
Ajuta si tu !!!
dragii mei, acum câțiva ani am încercat să ajutăm un tânăr în lupta cu leucemia. astăzi Adam este ok, își trăiește viața la maxim, ca orice tânăr de vârsta lui. Povestea lui nu știu dacă ar fi avut acest final fericit dacă Adam ar fi fost tratat în România și nu la clinica de la Debrecen. Din păcate în Romania eu am pierdut pe cineva foarte drag, tot în urma aceste maladii cumplite.
Tocmai pt că știu că la noi încă nu se poate, dar la alții se poate, vă rog să nu rămâneți indiferenți și să îl ajutați și voi pe Daniel Raduță.
Daniel a fost diagnosticat cu leucemie acută limfoblastică, un fel de cancer al sângelui. Până acum a raspuns foarte bine la tratament, dar mai deprate este nevoie de un transplant un transplant de celule stem hematopoietice, intervenție care nu se poate face la noi în țară si este si destul de costisitoare (120.000-150.000 euro). Conform datelor de pe siteul dedicat lui Daniel, până acum s-au adunat cam 32.000 euro. Dragilor, orice bănuț contează, credeți-mă că in aceste situații și 1 ron este mai mutl decât important și binevenit.
Tocmai pt că știu ce înseamnă solidaritatea, sau lupta cu această cumplită boala fac apel la voi și vă rog să donați o sumă oricât de mică.
Mulțumesc.
Daniel, keep the faith !!!!!!
model feminin: Marie Rose
Este nepoata cunoscutului industriaș din perioada interbelică Dumitru Mocioniță. Tatăl ei, Ion Mociorniță a fost deținut politic, timp în care toată averea familiei a fost confiscată, iar Marie Rose împreună cu mama ei au fost nevoite să trăiască în podul unei case de pe lângă parcul Cișmigiu și nu în casa familiei sale de pe strada Paris. Tatăl ei a fost eliberat după 7 ani de detenție, în 1954. Și-a găsit soția într-o sarăcie lucie.S-au apucat sa-si ia viata de la capat. În perioada cat tatăl lui Marie Rose a fost închis, mama ei a fost nevoită să divorțeze, pt a putea lucra, fiind artist plastic. Legat de momentul revenirii tatălui sau din închisoare, Marie Rose declara într-un interviu: “Mama îmi povestește că atunci când s-au desparțit ea era foarte cochetă, elegantă și frumoasă, iar tata era un băiat „glamorous”, cele mai frumoase mașini, o echipă de fotbal… A revenit din închisoare într-o dimineata, la ora patru, fara sa-si anunte întoarcerea. A sunat la usa casei: era ras în cap, foarte slab, numai piele si oase, galben pentru ca facuse de doua ori hepatita, cu urme ale bătăilor pe tot corpul. Când i-a deschis, mama era într-o camașă veche de noapte, zdrențe toată, pe care o salvase la momentul mutarii fortate. S-au uitat unul la altul si nu se recunosteau: „Tu esti, Ionel?”, „Tu esti, Rosetta?” Mi se pare foarte romantica povestea. Au reînceput viata, împreuna cu bunicul meu din partea mamei – Octavian Furlugeanu – care la randul lui fusese închis.”
Arta vine din suflet pentru a ridica alte suflete. Dalles, 21 decembrie
Luni, 21 decembrie, sala Dalles – Expoziție Caritabilă Arta vine din suflet pentru a ridica alte suflete.
2 copii talentați care provin din familii modeste din mediul rural, expun peste 60 de lucrări, iar cu banii obtinuți din vânzarea tablourilor expuse își doresc sa vină în sprijinul altor copilași taltentați ca și ei, care provin din familii extrem de sărace, dar și să își poată procura și alte materiale. Sunt copilași care învață la G. Enescu sau la Lipatti, care studiază pe instrumente împrumutate, dar care obțin tone de premii an de an. nu au insa propriile lor viori, piane, sau materiale pt pictura. Unii muncesc ca personal pt menaj dupa orele de curs pt că pe lângă banuții necesari pt școală, trebuie sa cumpere și medicamente pt părinți, alții trăiesc sub cerul liber sau în adăposturi improvizate.
Aceasta e o parte din mesajul unei vechi și dragi prietene cu care am facut o treabă minunată, pe vremea cand încă lucra la Crucea Rosie. Vă invit și pe voi să participați și să dați o mâna de ajutor. Am înțeles că prețul lucrărilor expuse începe de la suma de 10 ron.
Da, știu, e an de criza, suntem toți extrem de ocupați, dar cred că 30 minute nu sunt o avere, iar 10-20 ron să fim serioși … o cafea în centru.
Ne vedem luni la Dalles 
