enervant, oameni și locuri, românești

oamenii sunt de vanzare. si nu doar o parte din munca lor, ci ei insis sunt de vanzare.
in fata banului omul uita absolut orice, mai ales pe cei care i-au acordat sprijin atunci cand a fost mai greu.
ne vindem munca, forta, creativitatea, inteligenta si abilitatile. ne vindem influenta, ne vindem bunurile, spatiile media de pe bloguri sau articolele.
dezamagim si mahnim cu un pret.
ne inchinam in fata materialismului din terbilism sau pur si simplu din lacomie, uitand sa fim oameni si devenind doar consumatori.
tu cu cat te vinzi?

oameni și locuri

Sambata seara, pt a 150-a oara, publicul s-a ridicat in picioare pentru George Mihaita, Vladimir Gaitan, Valentin Teodosiu, Simona Stoicescu si Adrian Lustig. Cei 4 jucatori de Poker si creatorul regulilor din aceasta seara.
O piesa minunata, o fresca extraordinara a societatii in care traim.
Poker a sarbatorit a 150-a reprezentatie avandu-l in sala si pe Ariand Lustig, omul care a facut cartile pt toate aceste partide.
Vladimir Gaitan, George Mihaita, Valentin Teodosiu
“Încă o şansă a Teatrului de Comedie de a se face remarcat.
ŞANSA TOCILESCU
Premieră absolută pe o scenă. Un mare dramaturg – Lustig.
Este prima comedie românească, din cele vreo 150 pe care le-am citit, care este ancorată în realitatea imediată, în circul care ne înconjoară.
Pornim la joacă cu trei aşi – Tocilescu, Lustig, Comedie
Jucăm poker şi nu trişăm.
Unii aleargă după o royală toată viaţa.
Noi am prins-o: Poker de Adrian Lustig.

George Mihăiţă

Domnilor, va multumim pt o reprezentatie exceptionala!

pe voi va rog sa mergeti la Teatrul de Comedie si vizionati piesa! Ar fi mare, mare pacat sa o ratati, mai ales ca interpretarea este geniala.

cu devu', oameni și locuri

               …pentru o seara.
Vreau sa fim studenti, fara masina, fara prea multi bani, fara prea multe pretentii si ifose, cu extrem de multa nebunie si pofta de viata, cu naivitate si nerabdare.
Vreau sa ma scoti in oras, intr-o noapte, sa dansam intr-un club inghesuit, cu fum, cu pustime, cu bere ieftina si muzica buna. Sa ne sarutam in timp ce dansam inghesuiti cu ceilalti, sa ne atingem pofticios si timid, sa facem toate tampeniile pe care le faceam.

hai, hai ca avem de treaba!

biscuit's soundtrack, oameni și locuri

jezebel izabela barbuDe Jezebel m-am indragostit de ceva vreme, de cand am auzit-o cantand Historia de un amor sau cantecele Mariei Tanase. De fiecare data cand o vad si o ascult ma rup de cotidian si fug in Bucurestiul de alta data, printre pahare cu vins coniac sau vin ars si fum de tigarete lungi.
De curand am revazut-o la Gyuri’s Pub, alaturi de Emy Dragoi intr-un show absolut demential.

De ce tin eu mortis sa va povestesc despre ea? Ei bine, pe langa maiestria cu care canta si virtuozitatea de care da dovada, Jezebel are si o poveste spectaculoasa.
Izabela Barbu este un fost director din sectorul bancar, care a ales sa renunte la un drum sigur (cat mai poate fi ceva sigur in ziua de azi) si sa faca ce iubeste cu adevarat. Si-a urmat pasiunea sprijinita de partenerul ei de viata si astazi ne incanta serile in diferite localuri din Bucuresti, iar succesul nu a intarziat sa vina.
Nascuta la Tulcea, acum …niste ani, absolventa a Facultatii de Management Financiar Bancar – IBR, astazi un artist minunat si complex.
Pasiunea cu care canta este absolut uimitoare iar interpretarile ei lasa audienta muta. Nu ratati ocazia sa o vedeti si sa o ascultati, veti fi uimiti de o noua Maria Tanase.

cu devu', oameni și locuri, vacanță

Dupa ce ieri m-au uitat de sus la nori, azi am ajuns cu picoarele in iarba, pe pajistea lui Le Lude, un colt de lume care respira istorie si emana eleganta.
Ma plimb desculta prin iarba si aud parca frumoasele curtezane chicotind in apropiere. Parca se simte si mirosul de pudra ticsita in perucile de alta data iar pe una din alei praful se ridica sub copitele bidiviilor.
Micutul castel este o opera de arta nascuta dintr-o fortareata decorata ulterior de maestrii renasterii italiene si apoi modelata si desavarsita de generatii la rand.

Candelabre de cristal de Bohemia (unul din ele cantarind nu mai putin de o tona), picturi si tapiserii vechi de sute de ani, toate impodobesc cocheta cladire.

Continui sa ma plimb si nu ma mai satur de ce imi vad ochii. Un peisaj de vis, un peisaj de film. Vreau sa opresc timpul in loc. Se poate ?!
Vreau sa ma opresc o vreme si sa … numar stele.

biscuit's soundtrack, cu devu', oameni și locuri, românești

Sambata am revenit la Rasnov, orasul in care mi-am petrecut copilaria. Pe langa bucuria de e revedea acele locuri minunate, am avut o supriza si mai placuta: Dev-ul m-a dus la un concert cu adevaart inedit: 4 clarinete – Academic Quartet alaturi de un percutionist au sustinut un mic recital in Pestera de pe Vale (a se citi valea cetatii)
Pretul unui bilet: 40 ron. program artistic: in fiecare sambata, incepand cu ora 18.00 (trebuie sa fiti prezenti in jur de 17.45 la intrarea in pestera).

E ceva cu adevarat inedit, nu’s multe locuri in lume unde poti vedea si asculta asa ceva si pe bune ca ne e la indemana, accesibil si permisibil.
Nu ratati aceasta experienta. E unica si tare, tare frumoasa.

Pestera Valea Cetatii se afla la 1,5 kilometri distanta de Rasnov, pe DN 1E Rasnov – Poiana Brasov si a fost amenajata anul trecut de o echipa de speologi, investitia fiind de aproximativ 300.000 de euro.

oameni și locuri

Simona a scris un articol de zile mari cu privire la “Ce frumos e să fii femeie!“. Uneori cred ca wonder woman e mai pe la toate colturile. Pe fisa postului prezentata de Simona, eu as adauga si tandemul sarcina + nastere.
Dar cum noi femeile avem un pogon de chestii pe care le consideram corvoadele intamplarii de a ne fi nascut femei, mi-ar placea as vedem si lista chinurilor barbatesti.
Din lista plangerilor dragilor mei prieteni, as enumera:
*obiceiul / obligatia de a achita nota de plata atunci cand ies cu o doamna / don’soara
*deschisul usii la masina
*caratul sacoselor sau bagajelor ei
*cumparatul – daruitul florilor
* cautatul capsunilor proaspeti noaptea pe la 2-3, cand ea este graviduta
*
*
*

Domnilor, aveti cuvantul!

oameni și locuri

Cred ca una din cele mai triste situatii in care poate ajunge un cuplu este singuratatea in doi. Momentul in care simti ca cel de langa tine participa in viata ta mai putin decat prietenii tai cei mai buni, cand nu mai sunt pasiuni si activitati comune, cand discutiile si intreg comportamentul devine o rutina si nu mai ai chef sau curaj sa spui ce vrei, ce simti, ce gandesti cu privire la orice, cand nu mai exista noi, ci doar tu si eu.
Sunt momente cand partenerul de viata devine pur si simplu un strain. E trist, e adevarat, si putini sunt cei care reusesc sa se redescopere.
Nu cred in ciorbe reincalzite, dar nu cred nici in chestiuni venite de la sine. Intr-o societate care ne coplesteste zilnic, e dificil sa nu te lasi luat de val si sa faci si alt tip de eforturi.
Este dificil sa recunosti o problema atat de dureroasa si cel putin la fel de dificil este sa lupti pentru a o rezolva.
Insa atunci cand rezultatul merita, nimic nu este prea mult. Aloca timp, aloca orice fel de resurse si redescopera omul de langa tine si fa-l sa te redescopere.
In timp, toti ne schimbam. Da, nu mai suntem cei care eram acum 10 ani, ci ne modelam, iar daca evolutia noastra ne indeparteaza de partener, e clar ca trebuie sa mergem mai mult langa el si sa-i oferim sansa sa ne inteleaga evolutia si noi pe a lui.
Si daca vreodata ajungeti in acest impas, biscuiteste va rog sa nu abandonati. Fuga, renuntarea, Continue Reading