biscuitisme, d'ale biscuitelui, emoții, trăiri și povestiri

iti multumesc 2013, bine ai venit 2014

2013, un an greu, dur, dar un an in care am pentru ce spune multumesc. asa ca draga 2013 iti multumesc!
Multumesc 2013 pentru prietena care te lasa sa plangi atunci cand nu mai poti si care intelege ca lacrimile sunt un semn ca ai obosit sa fii puternic.
Multumesc 2013 pentru locurile extraordinare pe care le-am vazut alaturi de EL. Multumesc pentru Toscana si pentru cei 2 ingeri de oameni care traiesc in Prato si de care ne este foarte dor.
Multumesc pentru Albert Sebastian, primul nascut in gasca noastra.
Multumesc 2013 pentru o mana de oameni care au lasat sedintele si mailurile pentru o clipa, pentru a ajuta impreuna un student la medicina.
Iti multumesc pentru super concertul lui Michael Bolton si pentru serile dementiale alaturi de Publika si Jezebel.
Iti multumesc pt ca si anul asta m-ai invatat ca prienteniile adevarate nu tin cont de distante.
2013 iti multumesc pentru cea mai buna echipa de furnizori: Diana, Doru, Andrei si Cristi, pentru victoriile muncite, pentru infrangerile dureroase din care m-am ridicat, pentru sansele pe care le-am avut.

Multumesc 2013 pentru ca am castigat nu doar cel mai bun partener pentru proiectul Vianor, ci am castigat si un foarte bun prieten – Mihai Paunescu.
Multumesc 2013 pentru o suita de oameni pe care sunt mandra ca i-am (re)intalniti si alaturi de care am privilegiul sa dezvolt Vianor Romania.

Multumesc Jezebel, Alexandru Burca pentru cel mai frumos La multi ani pe care mi l-a cantat cineva vreodata si pentru o clipa de sarbatoare cu adevarat
Multumesc pentru trusa de scule Beta. Acum am mai bifat un punct din “must have-urile” unei femei (surubelnita, masina de gaurit si sutienul din dantela neagra)

Multumesc 2013 ca si in aceste 12 luni am putut sa aduc mici clipe de bucurie in viata celor din jur. Este minunat sa pot sa ajut. Nu cred sa fie ceva mai frumos decat sentimentul pe care il ai atunci cand aduci un strop de fericire.

Multumesc pentru ca am fost demna de aceste cuvinte: “Ai aparut in viata mea la un moment la care aveam mare nevoie de cineva, chiar ai fost ca un ingeras trimis din ceruri. A fost o perioada in care ne-am vazut si ne-am sprijinit unul pe altul oferindu-ne ce puteam si primind ce aveam nevoie.
Pe mine m-a ajutat mult si influenta ta asupra mea atunci a fost critica pentru depasirea respectivei perioade.”

Multumesc si ca Itic nu a disparut atunci cand m-a sunat mama alarmata.
Multumesc ca m-ai invatat ceva important despre mine: sky is not my limit, is where I belong!

Multumesc pentru Umbra Vantului si….si multumesc pentru Dave 🙂
(Dave, lasa globul! Dave?!)

Leave a Comment

Your email address will not be published.

CommentLuv badge