sky is not my limit. Is where I belong. and always chasin' my dream
18
Aug

in deriva

Suntem un popor complet lipsit de orice. Orice legat de ce inseamna oameni, initiative, interes si vointa de a face ceva. O tara unde “lasa ca face vecinul” este la ordinea zilei, inlocuind de fapt “hai sa fac si eu ceva”.
Suntem o tara in care cu totii asteptam sa ni se dea, sa ni se pun ape tava, sa avem, sa ni se permita. O tara in care noua ni se cuvine tot, fara ca noi sa facem nimic. O tara lipsita de orice fel de spirit: de echipa, de solidaritate, simt civic, mandrie, ambitie.
Ni se cuveneau ani la randul stralucitoarele medalii olimpice la gimnastica, la caiac, la judo, la scrima, la orice! Dar ce am facut eu sau tu sa ne bucuram de reusita “sportivilor nostril de aur”? Ni-l asumam pe Brancusi, cautam “origini romanesti” in orice poveste de success de peste hotare, dar ce ai facut tu pentru Brancusi? Ai donat macar amaratii aia de 2 euro? Sau “donam” suna sufficient de bine, pt ca doneaza vecinul, ca tu ai uitat, nu ai avut timp ori era ceva mai important de facut decat asta.
Suntem o tara unde 45.000 de suporteri au tacut ca in mormant pe un stadion intreg, lasand ca 40-50 de englezi sa fie auziti cum canta si striga, unde 45.000 de oameni au stiut numai sa aplaude incepand cu golul de 0-4 si eforturile disperate ale unui portar care nici nu stie sa numere exact pana la costul in lei al adversarilor sai.
O tara unde daca indraznesti la un concert sa dansezi, sac anti sis a te bucuri de ce se intampla pe o scena, esti calatogat ca nebun, isteric, etc, cand de fapt artistul din fata ta are nevoie fix de reactia ta pentru a-si lasa talentul liber, pt ca el pana la urma sa iti ofere tie momentul pe care tu ti l-ai dorit si pentru care ai si platit.
Un popor care nu iese la vot decat pt sacosa cu faina si ulei, pt porci si gaini. Plangem frustrate de nebuniile care acum se intampla in Primaria Capitalei, unde banul public al bucuresteanului este cheltuit iresponsabil de o primarita care a jignit si a ranit milioane de femeie. Ne frustram? Foarte bine, pt ca meritam! Pt ca tu si cu mine nu am fost sa votam! Sa construim Catedrala Mantuirii Neamului nu din banii nemaului, ci din banii Bucurestiului, sa ne uitam la oameni care merg de-a busilea in jurul bisericilor, pt ca bisericile ne educa, ne vindeca, ne dau de mancare, genereaza investitii si putere economica, lupta cu infectiile nozocomiale, cu analfabetizarea, cu grobianul care ne-a inghitit pe toti. Suntem poporul nimanui pt ca asa am decis noi, poporul care nu face niciodata nimic, doar sta si se vaicareste, critica si are pareri….de pe margine.
Nu mai ai loc de analfabeti imbuibati, cu cefe late si alaiuri de curve dupa ei, care le explica generatiilor viitoare ca asa se face banul, nu prin munca, care ne educa plozii ca e mai ok sa nu te duci la scoala, ci sa faci niste combinatii, ca asa se face banu’, cea mai importanta valoare in viata, jeguri umane care iti invata fiica sa devina o curva, nu o studenta, pt ca e mai misto sa ai silicoane la 17 ani, decat sa ai o bursa de studii afara. E mai misto sa te vinzi, decat sa muncesti si sa iti castigi proprii bani. Conform Ziarului Financiar, “Abandonul şcolar a ajuns la cote alarmante în România: Aproape 300.000 de tineri părăsesc şcoala înainte de vreme, iar 75.000 dintre aceştia nici nu vor să muncească” iar artistii cei mai in voga ne explica cum ca “daca dai din fund ai tot”.
Am devenit poporul nonvalorilor, al grotescului, o tara a manelistilor, a cefelor late si analfabete, o tara a celor care nu mai fac si nu mai asteapta nimic.
Un popor care si-a trimis la lupta olimpica sportivii scosi de la naftalina si surescitati, care au obtinut niste rezultate absolut spectaculoase, daca ne uitam cu atentie la varsta lor, la facilitatile de pregatire, la ce le oferim noi lor. Cand noi le oferim coji de paine si ceapa, ei de ce sa ne aduca acasa medalii? Cand noi tacem ca mortii pe stadioane, echipele noastre de ce sa joace? Cand singura noastra preocupare este capra vecinului si cum sa baga noi batul prin gard, sa ii mai dam si una la gioale bietului animal (asta fata de ce au facut suporterii echipei rivale)
Biserica, manelistii, curvele, ei sunt cei care ne vor aduce un impact bun in economie, baze solide pt educatia generatiilor viitoare, realizari care sa ne reaseze pe podiumurile oricaror laturi de activitate. Si cand nu ne convine, sa stam ca mutii, sa nu facem nimic, si apoi sa ne si vaicarim nitel, ca asa sade bine romanului, sa aruncam cu pietre in ei ca nenorocitii naibi nu fac, nu’s buni si nu merita nimic.
Pai ma aia 45.000 veniti la meci, de ce dracu ati venit de ce ati facut sute de km cu masina si v-ati luat liber de la munca sa veniti la meci, daca ati venit sa va uitati si sa aveti pareri? Asta puteati sa o faceti si de acasa! Ati venit ca e “atmosfera misto pe stadion”? Pai voi ce ati facut pt atmosfera aia? Ati cantat? Ati strigat? Ati aplaudat macar?
Fix asa faceti si cu tot ceea ce se intampla in tara asta: stati si va uitati! Vreti bilete in primul rand si apoi stati si va uitati! Sa aplaude ala din dreapta, sa strige ala din stanga, sa se ridice restul, ca voi nu.
Pai uite de asta noi nu nimic! Toata viata noastra, tot ceea ce ne inconjoara a devenit un spectacol la care va uitati. Pai ma ….. oameni, daca stati si va uitati, nu o sa se intample nimic si totul se va prabusi in aceasta deriva complet necontrolata si o sa va treziti in curand ca nici macar la ce sa va uitati nu veti mai avea.

20
Mar

# din taxi

“doamnă, când iau banii de la șefu’, prima dată mă plătesc pe mine”. o replica interesantă, venită când nici nu mi-aş fi imaginat, de la un om pur şi simplu, simplu.
ne zbatem prea mult să obţinem lucruri, să facem bani, să avem cu ce ne lăuda altora si să ne platim ratele şi facturile. dar pe lista plăților lunare, noi pe ce poziţie ne situăm pe listă? noi mai suntem o prioritate pentru noi? nevoile noastre pe ce loc au ajuns?

18
Mar

prostia si mizeria umana

sunt enorm de multe citate legate de proşti şi prostie, pe care nu le-aş putea contrazice. ce îmi este dificil mie, este cum stabilesc dacă un om este prost, sau  cum determin proporţia sa de prostie, ori dacă prostia este remediabilă, în cazul în care este denumită astfel de fapt lipsa de cunoaştere sau experienţă într-o rutină anume.

de curând, cineva mi-a spus cu mult aplomb ca niciodată nu ar putea lucra cu un prost, însă nu are nici o problemă în a lucra cu oameni lipsiţi de caracter.
aşa că mi-am ridicat şi eu întrebarea: ce aleg dintre un om considerat prost sau unul fără caracter.

după cum scriam mai sus, eu nu ştiu cum poţi delimita clar treaba cu prostia, însă mult mai simplu este să observ caracterul unor oameni. Din punctul meu de vedere, cu răbdare şi timp, prostia în unele cazuri poate fi “vindecată”, însă mizeria umană nu se spală cu detergent, apă de ploaie sau zăpadă.

un om considerat prost este previzibil şi depinde de tine dacă alegi să investeşi în el. de asemenea, modul în care îţi setezi aşteptările de la acea persoană este tot treaba ta.
caracterele mizerabile însă sunt şi imprevizibile, iar efectele produse de aceşti oameni sunt de cele mai multe ori mult prea costisitoare, faţă de cele produse de cei etichetaţi ca fiind proşti.

în afara cazurilor identificate medical, unde creierul uman nu funcţionează firesc, cred că nu există oameni proşti. consider că există oameni lipsiţi de informaţie si exerciţiu, oameni lipsiţi de experienţă, nerutinaţi în anumite sisteme, sau nepuşi în locul potrivit. aceşti oameni însă pot performa şi nu îi poţi suspecta atunci cand greşesc că au facut-o cu intenţie, ci pur şi simplu din nepricepere. caracterele urâte însă, de cele mai multe ori greşesc voit, au scopuri ascunse şi bine trasate, pe care nu le poti dejuca mereu. iar asta nu se mai vindecă…

11
Feb

cafeaua, tigara si taxi-ul

se întâmplă uneori să pleci spre o întâlnire care nu este azi, acum, ci mâine. în drum spre întâlnire, în taxi, îţi doreşti să fumezi o ţigară (pentru că încă este permis), aşa că întrebi politicos şoferul dacă se poate fuma. după acordul prealabil, cauţi într-o poşetă plină acel pachet de ţigari întreg pe care sigur l-ai pus  în geantă pentru noua zi. după câteva secunde de scotoceală şi ravăsit poşeta, şoferul te  întreabă dacă nu ai vrea sa iei o ţigară de la el, decât sa mai chinui poşeta. după ce accepţi, vine şi o întrebare absolut suprinzătoare: “nu doriţi şi o cafea cu lapte? am cumpărat două de la magazin, iar eu o prefer pe cea fără lapte, aşa că daca vă face plăcere, v-o ofer cu drag.”

s-a întâmplat în această dimineaţă, în oraşul în care taximetriştii sunt printe cei mai detestaţi si înjuraţi conducători auto.

19
Nov

salonul cu magnolii

llili a meade mai bine de 10 ani nu mi-am schimbat coafeza. rând pe rând, toate prietenele mele i-au călcat pragul şi s-au bucurat de măiestria mâinilor ei. de 10 ani, salonul cu magnolii este oaza mea de linişte.
e locul unde cu toatele ne ducem urâte si plecăm senzaţionale. unde ducem cu noi stresul şi amăraciunea şi plecăm încărcate de voie bună. unde lacrimile pot fi lăsate să curgă în timp ce părul îţi este aranjat, pt ca apoi hohote de râs să facă să răsune micuţul loc.
de ce iubesc eu locul acesta asa de mult? pt ca ea, zâna cu mănile vrăjite, a ştiut mereu de ce avem nevoie. mereu ne-ai aşteptat zâmbind, redându-ne încrederea şi bună dispoziţia prin vobe simple şi spuse cu drag, făcându-ne să arătam aşa cum avea sufletul nostru nevoie.
ne-a înţeles şi ne-a iubit pe toate asa cum am fost, tunând şi fulgerând, agitate, posace şi acre, îndrăgostite şi răvăşite, chit ca a fost şi 6.30 dimineaţa sau 10 seara.
tu esti săculeţul meu secret cu zâmbete şi energie. tu m-ai lasat să plâng, să fumez, mi-ai suportat toate nazurile, alintându-mă şi făcându-mă mereu frumoasă. ai îndreptat părul şi ai alinat răni, ai colorat şuviţe şi ai desenat zâmbete nu doar pe chipurile noastre Lili, le-ai desenat în inimile noastre. ne-ai fost prietenă, mama, coafeză, soră, model. ai tăiat vârfuri şi suferinţe, ne-ai vazut în fel şi chip, mai bine de 10 ani. ne-ai cucerit cu simplitatea şi cu harul tău şi ne-ai dăruit cea mai frumoasă oază. tu ne-ai arătat că frumuseţea venită din suflet desăvârşeşte cea mai iscusită zi de înfrumuseţare.

să îţi fie bine, fată frumoasă!

© Copyright 2010-2016 biscu. All rights reserved. Created by Dream-Theme — premium wordpress themes. Proudly powered by WordPress.