enervant, românești

RMGC – ce bine ca nu suntem cu totii la fel

de mai bine de o saptamana, doua subiecte au impartit tara in doua: proiectul RMGC si problema cainilor fara stapan din Bucuresti. ca au impartit opinia publica nu e nimic spectaculos, caci Romania este tara cu 20 de milioane de antrenori de fotbal, ministri si ce s-o mai putea. insa ce este foarte trist este ca aceste doua teme au inceput sa imparta si prietenii. se pare ca oamenii au fost atat de patrunsi de implicatiile si mai ales presupusele urmari ale evenimentelor, incat au uitat de bunul simt si de respectul fata de opiniile diferite, devenind agresivi si jignitori.
am primit mesaje care imi atrageau atentia ca pe facebook am dat like paginii care sustine proiectul RMGC. “sigur este o greseala, un om “verde” ca tine nu ar putea sustine asa ceva, da unlike imediat”. serios?
din fericire suntem cu toii diferiti. am evitat sa imi exprim parerea fata de tema RMGC din doua motive foarte clare: agresivitatea celor care “salveaza rosia montana” si mai apoi, ceea ce eu numesc etica.
cu totii suntem subiectivi in ceea ce priveste tema RMGC si cu siguranta cunoastem probabil 1% din ceea ce inseamna un proiect de o asemenea anvergura. si va rog, nu imi spuneti ca se poate asa sau invers decat daca sunteti implicati direct intr-un proiect similar. altfel, daca ati cititi si ati auzit, e mai bine sa nu va pronuntati. recitatul din carti se premiaza la Gale, nu in economia de zi cu zi.

este jenant sa vad cum oameni care au lucrat pentru RMGC acum tipa din toti bojocii “salvam Rosia Montana”. nu consider ca este de bun simt sa incepi sa militezi contra unei cauze care ti-a adus salariul in buzunar o vreme. pur si simplu nu se face. e ca si cand ai bea pepsi la volanul unei masini branduite cu coca-cola (cunoscatorii stiu). este o lipsa majora de profesionalism ca dupa ce ti-ai castigat existenta de pe seama unui brand, sa te lepezi cu atata usurinta si sa te transformi in militant ecologist. mi se pare o lipsa de respect fata de munca ta, o lipsa de seriozitate si maturitate, o lipsa de etica si eticheta si evident o imensa ipocrizie.

cred ca trebuie sa intavatam cu totii sa acceptam si opiniile contrare crezurilor noastre, sa invatam sa nu ne pierdem cumpatul si nici prietenii datorita acestor tipuri de dispute, dar mai ales ar trebui sa invatam despre respectul si angajamentul pe care il avem fata de profesia noastra si toate implicatiile ei. trebuie sa ne purtam cu decenta si respect fata de un partener si dupa ce perioada contractuala a luat sfarsit, pt ca daca vom incepe sa aruncam in el cu noroi, cu siguranta pe noi ne vom fi ingropat deja.

cat despre proiecte, daca altii au o alternativa realista mai buna, va rog sa fie aplicata de maine, altfel haideti sa acceptam realitatea si sa nu mai lasam alti oameni sa moara, unii de foame, altii muscati de caini.