emoții, trăiri și povestiri, enervant, oameni și locuri, românești

Plec in vacanta in Santorini
Cum? De ce acolo? Ai prea multi bani sau ce? E scump ca dracu si te cam plictisesti o saptamana intreaga. Daca vrei sa cheltuiesti atat, de ce nu mergi in Z place, ca e mai misto, e mancarea mai buna, serviciile mai cu mot si asternuturile iti fac masaj. Aaaaaa si nu zbura cu Taromul, ca dai banii aiurea.
De ce nu postezi mai des pe blog? Sau de ce nu postezi mai… incisiv? Sau mai putin poetic si visator? Daca era blogul meu, bagam si niste imagini si il si mutam pe [.ro], nu il mai tineam pe wordpress.
Draguti pantofii. Da, sunt ok. Vazusem ceva in genul asta si la mazaginul Q, erau dintr-o piele mai buna si calapodul parea parca mai ok si daca imi amintesc bine costau la fel sau chiar mai putin. WTF, let me enjoy my shoes! I repeat, my shoes.
Give me a break my friend! Am ales eu, pt mine, pe banii mei si avand la baza motivele, pasiunile si rationamentele mele. Nu tie trebuie sa iti placa alegerea mea, ci mie. Eu traiesc cu urmarile ei, nu tu. Nu tu plangi, razi, iubesti, suferi sau visezi in locul meu, nu tu imi traiesti viata, nu tu imi simti sufletul. In loc sa ma critici, sa iti dai cu parerea si presupusul la orice miscare a mea, nu mai bine te-ai bucura pt mine?
Stiu sa fac numai cafea, imi place fotbalul si tin cu Liverpool, imi doresc o super colectie de pantofi, vreau un gixxer si il vreau fix albastru-alb pt ca se asorteaza cu casca mea, nu vreau sa am parul lung (cel putin pt moment), plang la filmele care au la baza cartile lui Jane Austen, ascult muzica de pe timpul lui pazvante si am tot felul de accesorii roz si mov, cu siguranta vremea si muzica imi influenteaza si starea de spirit. Asta’s eu.
Let me be me and be happy for me !
Comentezi?