emoții, trăiri și povestiri, oameni și locuri

da, a fost un an tare ciudățel. știam eu ca lumea e mică rău și pamntul rotund, dar nici așa nene.
țoc poc, găsesc o fostă colega de școală generală pe facebook. ne”împrietenim”,facem schimb de date de contact, apoi începem cu discuțiile gen: Doamne, nu te-ai schimbat, arăți super, îti stă bine nu știu cum, jobul cum e, unde ești, ce faci, ce ai mai făcut în ultimii țâșpe ani bla bla. Domnișoara este o frumusețe de avocată. Nu trece o zi ca apare “cea mai mica fiică a anului” , tovarașa account pe la Gecad. De la ea mai dam de vreo 3 colegi: unul căsătorit, antreprenor de succes, care între timp a parasit Bucureștiul (bravo lui), altul care a ramas la fel de pufos și drăgălaș ca și în timpul școlii, acum consultant financiar, dupa înca o jumatate de zi dam și peste puștiul hot al acelor vremuri, la fel de oacheș ca și atunci. Nu mai stăm mult și văd o imagine cu tematică de nuntă, iar una din fete ea personaj principal. Are un zâmbet absolut superb, o privire care pur și simplu te …. leșina și radiază de fericire. Răscolesc galeria ei foto și constat ca este și mamică. Din nou observ la ea privirea aia magnifică și fericită. Și cât mă bucur pentru ea.

Tot la capitolul regăsiri (mai mult sau mai puțin online), avem personajul Pingu’. Constat că domnul Pingu’, în perioada sa adolescetina, a fot un liceean îndragostit de domnișoara avocat de mai sus.
Booon.
Se dă una bucată rețea socială. Văd un domn “decent” care ma salută. Arunc un ochi pe profilul său, constat ca e pretin al Pingului, zic ok. Daca e Pingu’ la mijloc, nu mă stresez. Hai să îl accept pe om. Zis și făcut. Studiu al profilului, bla bla, constat chiar lucruri drăgute în profilul sau. Cu una cu doua începem să povestim diverse peste cateva zile. Nah, o discuție inofensivă pe internet. Totuși, îmi dau seama ca domul știa câteva chestii despre mine și pic pe gânduri. Fac ce fac, mă codesc, roșesc, dar întreb pana la urma de unde știe el respectivele detalii. Așteptam un răspuns ceva de genul: de la amicul nostru comun, domnul Ping, dar surpriză: ma ia puțin de urechiușe, face mișto de mine preț de câteva replici pentru ca apoi să mă dumirească, dar așa, pe ocolite. Și începe cam așa: îți mai aminești tu Siab-ul din 2004?… și cum ne pluteau standurile în RomAero Baneasa?…. zic hopaaaa, avem un indiciu. El continuă: tu erai marketing coordonator la o firmă de import de anvelope, aveați standul langa noi. Hopaaaaa. Un click: vecinii mei fusesera Michelin si Wizards. Cu aceștia din urmă am socializat și am purtat relații de bună vecinătate din prima zi de “montaj” pana in ultima zi de targ. Faceam sapaturi in memorie, imi aminteam de Florin si Mihnea, dar de interlocutoul meu încă nimic.
Ca un facut vorbesc cu Pingu’, amicul nostru comun și îi povestesc de coincidența de mai sus. Pingu’ începe sa râda și foarte senin și dragalaș îmi spune: păi și eu eram in acelasi pavilion inundat la SIAB, dar nu lucram la firma unde eram cand ne-am cunoscut, ci eram înca la PitStop(eu l-am cunoscut pe Ping dupa plecarea lui de la firma expozanta la acel SIAB). Bine ca eram în varful patului la ora aia și nu am picat pe jos…. Am ramas….. masca.
Mi-a dat cu virgula, asa ca….. pun punct.

La inceput de noiembrie, mi se aloca un proiect nou la job. Am fost nevoită să mă văd cu clientul nostru pentru a lămuri cateva detalii. Ne vedem, discutăm, lămurim, povestim una alta. Am căzut de comun acord că Galleron e un loc plăcut, dar aveam păreri diferite la capitolul locuri de ieșit nocturne. Fiecare și-a expus punctul de vedere, iar replica lui m-a facut să zâmbesc: tu si sor’mea! și ea tot într-un loc de genul ăsta iese. Nu știu de ce, dar deja era dubios. Se pronunță numele surorii lui. Rămân…………. fără cuvinte. Da, eu taceam mâlc. Pe sora lui o cunosc de vreo…10-11 ani și nu mai știam nimic de ea de …ani buni.

m-am bucurat enorm ca am regăsit toți acești oameni, pentru că alaturi de ei am trăit momente frumoase, fix acele clipe care te fac să roseși, să râzi cu lacrimi și să spui din tot sufletul “ce vremuri furmoase :)”
ei să mai zică cineva că lumea nu e mică si ca roata nu se învârte, oricât de pătrată ar fi.