Aham, sunt casnica. Am revenit de la Barceolna si de 2 zile sunt casnica. Nu am job, copil, catel, purcel, nimic care sa ma streseze. Am atat de mult timp ca habar nu am ce face cu el. Aaaa, stiu stiu, DORM. Doamne ce bine e sa dormi ca (scuzati) purcelul, fara sa fii nevoit sa te trezesti la ora x, sau sa adormi la ora y. Si dorm. Si dorm. Si dorm. Ok, dupa somn incep sa caut chestii de facut : ma apuc de dereticat prin casa, imi fac de lucru, ies sa ma plimb putin, rezolv si ceva hartogarie pe la financiara, iar acasa. Fara griji, stres, graba. Totul in ritmul meu. Fabulos, minunat !!!
A doua zi la fel, somn de voie, leneveala, citit, film, citit, gatit ceva. Si tot cautandu-mi de lucru, inventand mici activitati in house (de la gatit super minutios pana la buchisit nu stiu ce tabele cu tot felul de date personale bla bla) am reusit sa aduc pe cineva in stadiul de a-mi spune : « tu te plictisesti rau, zau asa ! ». Replica m-a pus pe ganduri……
Rezulta ca imi place un stil de viata nu tocmai in concordanta cu viteza luminii, iar viata de casnica nu e pt mine clar. Luni ma duc la scoala deci !
biscuite casnic?
NOT IN THIS LIFETIME!:D
da’ de ce m, biscuitii nu pot fi si de casa? cica ar fi chiar mai buni
nu spun ca nu ar fi buni, dar nu esti tu biscuitele care sa stea in loc;)
viki , cristina, biscu barcelona …..
cum a fost …. amanunte
ia-ma incet ca spui tot 🙂
pe scurt: superb oras, pacat ca e locuit